Substratul geologic este foarte diversificat, dar predomina rocile calcaroase, caracterizate de cupole calcaroase cu origine in Jurasic si Cretacic, peste care s-au suprapus micasisturi si gneiss in Palaeozoic.
Din punct de vedere geografic, situl este situat pe Valea Raului Cerna, care reprezinta o fascinanta taietura in Carpatii Meridionali, pe o lungime de 15 Km. Masivul calcaros Domogled prezinta spre Valea Cernei un abrupt characteristic rupturii termale, iar in partea superioara este reprezentat de un platou karstic cu doline, cu configuratie valurita si framantata. Aici sunt frecvente grohotisurile si pantele abrupte. Raul Valea Cernei creaza o multime de chei (Tesna), cascade, izvoare karstice intermitente (Sapte Izvoare Reci, Sapte Izvoare Calde, Domogled etc.). De asemenea exista o multime de izvoare minerale termale. Datorita reliefului muntos, Valea Cernei este ca un refugiu, iar orientarea principalelor varfuri permite penetrarea curentilor de aer din partea sud-vestica in zona de nord-est. Din acest motiv clima este temperat continentala, subtipul de Banat, cu influente mediteraneene.
Pe pantele abrupte si pe grohotisuri se gasesc paduri cu Pinus nigra banatica , atat ca insule pure cu structura densa fara cat si, in unele cazuri in amestec cu Quercus sessiliflora, Fagus silvatica, Carpinus betulus, Carpinus orientalis, Tilia tomentosa, Fraxinus ornus, Corylus avellana . Pinus nigra banatica reprezinta o subspecie endemica a speciei Pinus nigra .
De asemenea, o parte a abrupturilor calcaroase sunt acoperite de vegetatie chasmophytica. Pe stancile masivului situate pe varfurile Soimul , Domogled, Suscu, Hurcu, Banita, Piatra Galbena si pe cornurile calcaroase excavate sunt prezente speciile Pinus nigra banatica and Cytisanthus radiatus. Tot aici sunt prezente si o serie de specii endemice cu mar fi Primula auricula serratifolia, Draba lasiocarpa, Erysimum banatica, Erysimum saxosum, Sorbus eretica, Sorbus dacica, Sorbus torminalis
Grohotisurile calcaroase cu orientare estica sau sud-vestica sunt acoperite de paduri de amestec cu Carpinus orientalis, Syringa vulgaris, dominate de Ruscus aculeatus. Sunt prezente, de asemenea, Fraxinus ornus , Cotinus coggyria , Cornus mass , Crategus nomugina. In mod sporadic se mai inatlnesc Quercus pubescens , Carpinus betulus si Fagus silvatica moesiaca. Dintre plantele ierboase prezente, cele mai cunoscute sunt: Dianthus banaticus, Campanula lingulata, Styphylea pinnata, Agrostis temis, Festuca vallesiaca, Danthonia provincialis , s.a.
Importanta sitului pentru conservarea speciilor/tipurilor de habitate la nivel regional, national si european:
Aria de raspandire a padurilor sub-Mediteraneene cu Pinus nigra banatica este de 2350 ha, acestea fiind localizate in regiunea Banat, in 4 locuri. In Parcul National Domogled-Valea Cernei, aceste paduri acopera aproximativ 1461 ha, reprezentand cea mai mare suprafata. De asemenea, in situl propus sunt prezente si alte habitate de interes comunitar cum ar fi pante abrupte calcaroase cu vegetatie chasmophytica, grohotisuri calcaroase Medio-Europene din zone de deal si de munte *, comunitati de arbusti din zone Termo-Mediteraneene si pre-desertice.
Padurile de pin negru au o raspândire net mediteraneeana, limita nordica a arealului acestei specii atingând putin si coltul de sud – vest al tarii noastre, cu subspecia sa de Banat. ÃŽn parcul national Domogled –Valea Cernei în care fondul forestier ocupa 19.620 ha pinul negru se gaseste insular sub forma de buchete sau mici arborete pure instalate pe stâncarii de calcar, pe abrupturi si pante repezi, pe creste batute de vânturi sau în amestec cu gorun, fag, carpen, tei, carpinita, mojdrean alunul turcesc, s.a., întinzându-se pe 1.461 ha, din care ocupa o suprafata efectiva de 472 ha. Aria de raspândire a pinului negru de Banat în România (sud vestul tarii) este de 2.350 ha, din care suprafata efectiv ocupata 780 ha. Din relativ marea sa arie de raspândire de alta data de la noi, pinul a fost eliminat treptat în glaciar de alte specii de pe solurile mai bune, actualele statiuni, foarte diversificate de altfel, constituie pentru el adevarate refugii. Pentru ca pinul negru de Banat constituie un endemism si o varietate gasindu-se numai în 4 locuri în tara pe suprafete foarte reduse, ca si pentru valoarea sa culturala si ecologica trebuie sa fie pastrat prin masuri de protectie si conservare. Statutul conservarii este dat de faptul ca habitatul se afla în zona speciala de conservare din cadrul parcului national. ÃŽn România Pinus nigra Banatica este endemica, strict protejata prin lege.
Alte tipuri de habitate existente în sit: pante stâncoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica, grote neexploatate turistic, desisuri submediteraneene si temperate, desisuri termo-mediteraneene.
PADURILE CU PINUS NIGRA BANATICA – poza de andi, in PINUL NEGRU DE BANAT · 54.5KB
